Băgaţi elefantu-n biserică!

Liberalii-s duşi cu pluta. Mai întâi şi-au dezbrăcat tineretul de la sectorul 5 şi l-au tras în poză să sparie prostimea. Apoi, catindatul la primăria Constanţei a năvălit cu elefantul după el într-o piaţă în care-l aştepta mulţime de popor, cu preşedintele Camerei, domnisoru’ Olteanu, în frunte. Elefant în toată regula, cu trompă şi-alea-alea în dotare, după cum scrie la cartea lor tehnică. Adus, ţineţi-vă bine, taman de la Circul din Budapesta. La ce i-a trebuit nefericitului ditamai elefantu’? Cică aşa-i zic lui adversarii politici: elefantu’. Şi-atunci, inspirat, omu’ a tocmit pachidermul şi-a zbierat la alegători: elefanţii mănâncă Mazăre! Adânc de tot…

Faptul ăsta poate avea 2 urmări după mintea mea: 1. Radu Mazăre îi spune lu’ Manea (liberalului pe nume, adică): Du-te şi plimbă elefantu’!, îmbogăţind astfel folclorul urban; 2. În baza puterii exemplului, Vasile Blaga se ia la plimbare prin Bucureşti cu buldogu’ de laţ, iar Cristi Diaconescu nu se mai desparte-n veci de iepuraşul lui.

Dar n-ar fi nimic original în asta. Având în vedere că, pe alocuri, primarii s-au bulucit spre biserici ca să cuvinte oamenilor taman de Paşti (după cum ne arată tov. Chinezu) şi că poporenii s-au revoltat în contra mesajului electoral, trebuie găsită modalitatea optimă de a le lua piuitul. Aţi ghicit, un elefant în biserică rezolvă problema! Precis audienţa stă smirnă!

Ca să fie completă consilierea gratuită: contractaţi, pentru după slujba cu elefantu’, una bucată Florin Salam. Promoţie de primăvară electorală: vine la pachet cu Paula Seling. Şi cu cântecul, şi cu reclama aferentă pe blogul ei. După cântarea cu maneliştii de la Sala Palatului, mimoza povesteşte pe blog cum i-au dat lacrimile şi cum i s-a făcut pielea de găină la ce primire i-au făcut cocalarii. “Aveam mari emotii si un stres cumplit ce-mi măcinau stomacul”, începe artista, prevestind un patetism greţos: “Cine suntem noi să presupunem că cei care ascultă un alt gen muzical, sunt ignoranţi? Cine suntem noi să presupunem că Dumnezeu ar proceda ca şi noi? Mi-a venit să urlu!”. Dar n-a urlat. A făcut, eroic, nişte… “floricele” (??) şi “am simţit cum mi se face pielea de găină: oamenii aceia au început să aplaude frenetic. Ei au înţeles!”.

Mie, unul, mi-a ajuns, dacă aveţi chef citiţi voi mai departe cum s-a sfârşit această “luptă cu o lume, cu lumea mea”. Toată dulcegăria asta vine după ce ne înfierează pe cei ce ne cramponăm în prejudecăţi şi discriminare şi nu apreciem că ‘mneaei trage o „punte între două lumi”, cântând gratis pentru ca… Jambon să-şi facă o academie de muzică. După cântarea cu pricina, Paula Seling s-a dus să cânte în deschiderea concertului Boney M de la Sibiu. Astea da complexitate şi consecvenţă. Trageţi voi morala. Eu am simţit un gust amar, cam ca la vederea Laviniei Miloşovici dansând goală pentru japonezi.