Cand criza incurca itele electorale

Sondajul INSOMAR a starnit comentarii mai ales cu privire la procentele partidelor si ale liderilor politici si mai putin referitoare la starea de spirit a romanilor, asa cum reiese ea din cifrele prezentate, cifre care explica foarte precis pozitionarea peste pragul electoral a unor candidati initial cotati cu sanse infime si caderea in gol a unor politicieni la capitolul incredere.

53% dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita, circa 85% cred ca situatia de pe piata muncii e mai rea fata de acum un an si cam tot acelasi procent apreciaza ca situatia economica a Romaniei s-a degradat in cursul ultimului an. 55% constata ca familiile lor au o situatie financiara mai proasta in comparatie cu cea din urma cu un an si aproximativ in aceeasi pondere romanii privesc cu pesimism urmatoarele trei luni.

In aceste conditii, nu e de mirare ca PRM era cotat cu 5% inca inaintea arestarii lui Gigi Becali si a anuntarii tandemului Vadim-Becali drept locomotiva PRM la europarlamentare. Avand in vedere modul in care a decurs intregul circ al incarcerarii lui Gigi Becali si motivele ridicole ce stau, oficial, la originea intregului scandal, e de asteptat ca fiecare zi petrecuta in arest de Becali sa imbogateasca zestrea electorala cu care acesta a intrat in PRM.

A devenit un cliseu ca unificarea PD si PLD si rezultatele ulterioare ale PD-L demonstreaza ca 1+1 nu fac intotdeauna 2 in politica. In acest caz, insa, nici nu mai conteaza cele doua procente cu care era creditat PNG, pentru ca subiectul in propozitie este strict Gigi Becali, nu ceata de anonimi incolonati in urma  sa. In plus, iata ca PRM, in ciuda lunilor de zile in care a fost tratat ba cu indiferenta, ba cu ironie, incepuse deja, inca inaintea cazului Becali, sa capitalizeze intentii de vot de pe urma efectelor crizei. In 2000, PRM a obtinut o cincime din voturi si Vadim a intrat in turul doi al prezidentialelor, avantajati de situatia critica de la finalul mandatului Constantinescu si al guvernarii ce avea Conventia Democrata la timona. Precedentul, nemultumirea populatiei, scandalul arestarii lui Gigi Becali si vocalele prezente din capul listei PRM pentru europarlamentare sunt tot atatea argumente pentru care estimarea lui Becali privind cele 10 procente ale PRM la europarlamentare nu e deloc de luat in ras.

Daca PRM musca, dupa parerea mea, atat din voturile PSD, cat si ale PD-L, Elena Basescu e clar ca rupe doar din electoratul PD-L. Cu 6% in acest sondaj, fata de 2,5% cat ar avea nevoie pentru a intra in Parlamentul European ca independent, fiica presedintelui are mandatul asigurat, cu atat mai mult cu cat masinaria de partid lucreaza in parte pentru ea, mai pe dos sau, precum Elena Udrea, mai pe fata, iar presa si-a mutat reflectoarele dinspre ea. Un scor dublu fata de necesar al Elenei Basescu, de una singura, ar reprezenta confirmarea faptului ca numele Basescu in sine atrage inca indeajuns de multe voturi, indiferent de purtator.

In rest, celelalte rezultate indicate pentru partidele parlamentare sunt previzibile: PD-L ar urma sa obtina la europarlamentare 33% din voturi, PSD+PC 31%, PNL – 15%, iar UDMR 7%. De observat doar ca liberalii au scazut de cand au trecut in opozitie si spectaculoasa crestere a increderii in Crin Antonescu nu se resimte, inca, in eventualul scor al partidului.

Liderul liberal este singurul politician in ascensiune, dublandu-si increderea populatiei fata de luna ianuarie, in urma alegerii sale in fruntea PNL si a manifestarii explicite a intentiei de a candida la prezidentiale in toamna.

Primul pe toboganul increderii cetatenilor este premierul Emil Boc, care a pierdut de la inceputul anului aproape 20%, ajungand la 28%. Urmatorul in clasamentul declinului este Traian Basescu, care a coborat cu 14,3%, dar se afla inca in fruntea clasamentului increderii in politicieni cu 43 de procente. Sorin Oprescu a pierdut 13,8%, bucurandu-se inca de increderea a 36% din romani, Mircea Geoana a scazut de la 41% la 31%, iar Theodor Stolojan de la 29% la 21%.

Morala acestor cifre e clara: guvernarea intr-o alianta impotriva naturii, in vreme de criza, erodeaza galopant, creand teren propice unor proiecte politice inedite. Este un lucru pe care l-au inteles rapid si personaje ca principele Duda si Ioan Talpes, gata sa intre in cursa prezidentiala nu visand la victoria finala, ci incercand sa-si consolideze pozitiile si gradul de utilitate in fata centrelor de putere aflate in competitie.