Criza care ne bantuie (II)

Dupa doua trimestre de scadere economica, Romania a intrat oficial in recesiune. In comparatie cu primul trimestru al anului trecut, economia romaneasca s-a contractat cu 6,4% – cu doua procente peste media europeana si peste estimarile Fondului Monetar International, care preconiza pentru tara noastra o scadere de 4,1% in acest an.

Confirmarea caderii economice vine in timp ce unii oficiali romani ne asigura ca se intrevad sperante de redresare. La inceputul acestei luni, insa, Comisia Europeana a confirmat ca Europa este mult mai grav afectata de criza decat se crezuse initial. In ianuarie, fusese prognozata, pentru acest an, o scadere economica in Zona Euro de 2%. Un raport dat publicitatii zilele trecute de catre Comisie arata ca media pentru 2009 – atat pentru cele 15 state ce au euro ca moneda oficiala, cat si pentru ansamblul celor 27 de state ale UE – va fi de 4%, asadar o scadere economica de doua ori mai grava.  

In ceea ce priveste Romania, Comisia Europeana a revizuit prognoza de somaj pentru 2009, la 8%, de la 7% cat apreciase in ianuarie. Daca se va adeveri aceasta crestere a ratei somajului, la sfarsitul anului aproximativ 800.000 de romani vor fi someri, de doua ori mai multi decat la finele lui 2008. Exista, insa, o estimare si mai pesimista: presedintele executiv al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania avertiza, recent, ca numarul somerilor s-ar putea tripla in urmatoarele opt luni. Acest lucru ar insemna trecerea la rata somajului cu doua cifre – o conditie enuntata, duminica, de presedintele Traian Basescu pentru a renunta sa mai candideze in toamna, din cauza efectelor sociale prea grave ale crizei.

Conform datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati in aprilie in Romania era de 517.000, ceea ce inseamna o rata de 5,7%, fata de 3,9%, cat era cu un an in urma. Sub media nationala se afla municipiul Bucuresti (cu 1,8% rata somajului) si 18 judete, printre care si Bihorul, cu 3,9% someri. La polul opus se afla Harghita, Hunedoara, Gorj, Covasna, Galati, Dolj, Alba, Teleorman si Mehedinti, cu un somaj peste 8%, recordul negativ fiind atins de Vaslui – 12%.

La nivelul Uniunii Europene, rata somajului era in martie de 8,3%, fata de 6,7% in primavara lui 2008, ceea ce inseamna patru milioane de someri in plus in decursul ultimelor 12 luni, potrivit datelor Eurostat – Oficiul Statistic al Comunitatilor Europene, care a anuntat ca din cele 20 de milioane de someri din UE, 14 milioane traiesc in tarile din Zona Euro. Pana in 2011, potrivit estimarilor Comisiei Europene, rata somajului in UE se va ridica la 11%.

Asadar, fata de media europeana, Romania se afla, deocamdata, intr-o situatie buna. Se poate si mai bine: Olanda are un somaj de 2,8%. Dar se poate si mult mai rau: in ultimul an, somajul in Spania aproape s-a dublat, ajungand la recordul european de 17,4%. Foarte afectate de efectele economice si sociale ale crizei sunt si tarile baltice, unde numarul celor fara loc de munca a crescut de 3-4 ori in comparatie cu aprilie 2008, ajungand la peste 16% in cazul Letoniei.

De altfel, Letonia este tara din UE cu recesiunea cea mai accentuata, economia sa scazand cu 28,7% in ultimul trimestru. “Tigrul baltic” – cum a fost supranumit acest stat pentru cresterea economica din ultimul deceniu, din care timp de patru ani consecutiv cu peste 10% – e in pragul falimentului. Salariile bugetarilor au fost reduse cu o cincime, alocatiile mamelor si copiilor vor fi micsorate de la 1 iulie si se discuta despre diminuarea pensiilor, in conditiile in care, luna viitoare, Letonia va intra in incapacitate de plata daca nu-si va putea achita rata de un miliard de euro catre creditorii internationali. Dar plata datoriei nu va fi posibila fara sprijinul FMI, care conditioneaza sprijinul de reducerea si mai mare a cheltuielilor publice. Un lucru greu de pus in practica intr-o tara in care strangerea dureroasa a curelei si protestele de strada ce au urmat au dus la caderea guvernului in februarie.

Criza care ne bantuie (I)

Din cauza crizei, tot mai multi barbati americani apeleaza la medici pentru vasectomie si tot mai multe femei ramase fara serviciu se indreapta spre cluburile de striptease sau ajung sa joace in filme pentru adulti.

O clinica din Cleveland, de exemplu, raporteaza o crestere cu 75%, in ultimele luni, a cererilor barbatilor de sterilizare permanenta. Majoritatea lucreaza in industria financiara, zona de unde a rabufnit criza. Renuntarea la posibilitatea de a mai avea copii este determinata de costurile mari pe care acestia le-ar presupune intr-o vreme foarte nesigura, iar graba este dictata de existenta, inca, a locului de munca si, implicit, a asigurarii medicale care sa acopere din costul operatiei.

La randul lor, foste functionare din mari companii americane, multe cu studii universitare, devenite somere, sunt atrase de perspectiva castigului rapid si a programului flexibil din industria pentru adulti. Chiar daca afacerile cu filme si reviste porno si cluburi de streaptease au fost afectate si ele de criza, incasarile scazand cu aproape o treime, domeniul ramane unul tentant in lipsa de alternative. Desi, dupa cum recunosc multe din noile dansatoare si actrite, adaptarea la specificul acestei lumi este dificila si au fost nevoite sa recurga la droguri si alcool pentru a face fata socului initial.

Sunt doar doua situatii in care ajung unii americani, in ultima perioada, din cauza crizei economice. Potrivit altor stiri recente, somerii in varsta recurg in numar tot mai mare la operatii estetice pentru a putea concura cu cei tineri pe piata muncii, schimburile in natura, intermediate in special pe Internet, castiga tot mai mult teren pentru a economisi bani, iar la New York, persoane disponibilizate au participat la Jocurile Olimpice ale Somerilor, pentru a scapa de depresia concedierii. Tot in cel mai mare oras al lumii, primarul a anuntat ca e silit sa renunte la 7000 de angajati municipali, pentru a evita falimentul primariei. La randul lor, autoritatile a sapte din cele 36 de state americane in care e in vigoare pedeapsa cu moartea au anuntat ca analizeaza posibilitatea renuntarii la aceasta, din cauza costurilor foarte mari: procedurile de apel complexe si de durata in cazul condamnatilor la moarte fac ca statul sa cheltuie peste un milion de dolari pentru fiecare individ ajuns in aceasta situatie.

Efectele crizei se manifesta, insa, de la un capat la altul al planetei: japonezii se sinucid in numar tot mai mare din cauza dificultatilor financiare, astfel incat rata suicidului a ajuns dubla fata de media globala, sindicatele franceze scot tot mai des milioane de oameni in strada, iar la Luxembourg, marti, o mie de angajati din Belgia si Franta au atacat sediul Arcelor Mittal, nemultumiti de restrangerea dramatica a activitatii celui mai mare producator de otel din lume, care controleaza si combinatele de la Galati si Hunedoara. Demonstratiile masive, unele violente, din Franta, Turcia, Spania, Germania si alte tari, organizate de 1 Mai, vorbesc de la sine despre starea de spirit a oamenilor nemultumiti de concedieri si de scaderile salariale. In schimb, in Romania, unde miscarea sindicala este strict afacerea profitabila a liderilor, micii si berea au ramas simbolurile sindicalismului si spiritului civic aflate de mult in amortire.

Cea mai buna sinteza a realitatii din care fac parte secventele amintite o realizeaza, insa, cifrele. Ca in orice serial care se respecta: va urma.  

Rezoluția Parlamentului European privind situația din Republica Moldova

Plenul Parlamentul European a adoptat azi, cu o larga majoritate (467 voturi pentru, din 512 exprimate), Rezolutia referitoare la situatia din Republica Moldova, documentul fiind sustinut de principalele grupuri politice. Iata cateva fragmente:

Parlamentul European

• condamnă cu fermitate campania amplă de hărțuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare;
• îndeamnă autoritățile moldovene să înceteze de îndată orice arestări ilegale și să conducă țara în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale asumate, în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului;
• se declară profund îngrijorat de arestările ilegale și arbitrare și de numeroasele încălcări ale drepturilor omului ale persoanelor arestate, îndeosebi în ceea ce privește dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus abuzului fizic, tratamentele inumane, de tortură sau punitive, dreptul la libertate și la securitate, dreptul la justiție și dreptul la libertatea de adunare, de asociere și la liberă exprimare, precum și de faptul că aceste abuzuri continuă;
• insistă ca toți cei ce s-au făcut răspunzători de brutalitate și violențe îndreptate împotriva persoanelor reținute să fie aduși în fața justiției; insistă, de asemenea, ca constatările comisiei de anchetă să conducă la o reformă veritabilă a sistemului judiciar și a forțelor de poliție din Republica Moldova;
• solicită lansarea unei investigații speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum și în cazul tuturor acuzațiilor de viol sau rău tratament în timpul detenției, și a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru și a lui Gabriel Stati;
• condamnă campania de hărțuire lansată de autoritățile moldovene împotriva jurnaliștilor, a reprezentanților societății civile și ai partidelor din opoziție, îndeosebi arestarea și expulzarea jurnaliștilor, întreruperea accesului la pagini de internet și la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice și blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanților opoziției;
• deplânge ferm decizia autorităților moldovene de extrădare a ambasadorului român și de introducere a obligativității vizelor pentru cetățenii acestui stat membru al Uniunii Europene; insistă asupra faptului că discriminarea cetățenilor UE pe baza originii lor naționale nu este acceptabilă și solicită autorităților moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetățenii români;
• observă că acuzațiile conform cărora un stat membru al UE ar fi fost implicat în evenimentele ce au avut loc par nefondate și nu au fost dezbătute sau reluate în reuniunile Delegației ad-hoc în Republica Moldova;
• solicită dovezi clare și substanțiale în sprijinul oricăror acuzații lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acțiuni criminale ale protestatarilor și implicarea unor guverne străine;
• deși condamnă toate actele de violență și vandalism, consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale și drept un „complot anticonstituțional”; consideră că protestele pașnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituțiile publice și de insatisfacția cu privire la situația socială și economică din Republica Moldova;
• reafirmă importanța independenței sistemului judiciar și a mass-mediei și solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independența editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova și încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV și a oricăror amenințări în ceea ce privește prelungirea licenței acestuia, precum și a îmbunătățirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esențiale pentru viitoarele procese electorale și pentru consolidarea democrației în Republica Moldova;
• deplânge faptul că guvernul moldovean nu a făcut nici un efort pentru a facilita votul cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate, în concordanță cu sugestiile Comisiei de la Veneția; solicită autorităților moldovene să adopte măsurile necesare pentru ca aceste deziderate să fie îndeplinite în timp util;
• invită Comisia să garanteze că finanțarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale are o rază mai largă de acțiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democrație și drepturile omului și a dispozițiilor PEV; solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanțe și dezvoltării democratice;
• subliniază încă o dată că Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european; îndeamnă insistent toate forțele politice din Republica Moldova și partenerii Moldovei să nu profite de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.