Cand moare un sarb

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Se face piatra si cade
peste tot noroiul lumii.

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Fulg orfan, se ridica la cer,
sa-l intrebe pe Dumnezeu.

Cand moare un sarb,
lacrima tace.
Bob langa bob,
pana inunda pamantul

cu strigat din toti rarunchii
de dragoste de viata,
asa cum numai inima sarbului
o poate muri
in fiecare clipa.

Drum bun, Mile Carpenisan!