Cand taci, n-are nimeni ce sa-ti bage de vina. Ca de ce taci? O fi avand si omul ale lui, d-aia tace. Si-atunci lumea te lasa in pace. Numai cate un avid dupa politica, precum Unguru, te mai zgandare din cand in cand. Da´ m-am invatat sa nu raspund la provocari, asa ca mai tac cate-un pic, pana-mi trece. Precis imi trece, ca nu-mi sta-n fire sa tac prea mult.

Intr-o vreme, cand imi dadeam constant cu parerea despre ma mir si eu acum ce, mi se reprosa ca prea m-am specializat in necrologuri. Intre timp, s-a facut moda in toata regula pomenirea raposatilor: o actrita, un cantaret, un ganditor, o doamna critic de teatru, un scriitor si critic literar, martira Neda si alti vreo 20 de morti in Iran, vreo 400 pasageri Airbus prapaditi in oceanele Atlantic si Indian in decurs de o luna… Fie-le tarana sau apa usoara tuturor!

Nu stiu de ce nu m-au scos din tacere nici mult-exploatata mediatic sinucidere a lui Michael Jackson (cand bei un cocktail de 7 calmante si antidepresive se cheama ca te sinucizi), nici caderile de avioane, oricat de tare m-ar chinui acrofobia. M-am trezit, insa, privind cu un zambet blajin vestea mortii lui Karl Malden. Da, moartea lui Karl Malden mi-a adus aminte ca viata e al naibii de frumoasa, oricat ar fi de chinuita in zbaterea de zi cu zi.

O explicatie pentru gandul asta e, fireste, faptul ca Malden a trait 97 de ani. Il credeam de mult plecat la taclale cu Marlon Brando si Steve McQueen. Dar plecat-plecat, cu certificat in regula si domiciliu stabil in Hollywood-ul din ceruri, nu doar ratacit pe-o poteca proprie, cum tot mai mult apucase, de ani buni incoace, Michael Jackson.

Dar hai sa va povestesc despre Karl Malden. La nastere, in 1912 (phiii!!), il chema Mladen Sekulovic – mama ceha, tata sarb. In 1951, a primit Oscarul pentru cel mai bun actor in rol secundar, cel din “Un tramvai numit dorinta”, cu Marlon Brando si Vivien Leigh. Elia Kazan l-a distribuit si in urmatorul sau film, tot cu Brando in rolul principal, “Pe chei” (1954), (pentru care Malden a fost nominalizat iar la Oscar), apoi in “BabyDoll”, 1956. Alaturi de Marlon Brando a jucat si in westernul “One-Eyed Jack” (1961). Alte trei roluri mari: in “Prizonierul din Alcatraz” (1962), alaturi de Burt Lancaster, in “Cincinnati Kid” (1965), cu Steve McQueen, si in  ”Patton” (1970). La noi, cred ca e mai degraba cunoscut pentru rolul sau din popularul serial politist “Strazile din San Francisco”, realizat in anii ´70 si difuzat in Romania la inceputul anilor ´90 (ce decalaj!), serial in care a jucat impreuna cu Michael Douglas, care l-a recunoscut drept mentorul sau. In fine, intre ´89 si ´92, Karl Malden a fost presedintele Academiei Americane de Film.

Cam asta fu pomelnicul unuia din ultimii “Mari” ai ecranului, fie-i tarana usoara! Poftiti de priviti din vremea cand cinematograful era o arta, nu un joc de artificii:

Sub tăvălugul crizei, au căzut în acest an guvernele din Islanda, Letonia şi Ungaria şi tot problemele economice au fost printre cauzele principale ale răsturnarii guvernului Topolanek prin moţiune de cenzură, exact în perioada în care Cehia deţine preşedinţia semestrială a UE.

De altfel, impactul crizei în planul politic european se va resimţi cu siguranţă şi la votul de la alegerile europarlamentare din iunie. Scrutinurile organizate din 1979 încoace arată că alegerile pentru Parlamentul European, în afara unui absenteism tot mai accentuat, au alte două trăsături comune: preocuparea pentru temele politice interne şi sancţionarea partidelor aflate la guvernare. Iar contextul actual arată foarte prielnic consolidării acestor tendinţe.
În afara posibilelor modificări în ierarhiile de forţe în plan naţional şi european, vom avea parte, în acest an, cel mai probabil în octombrie, şi de un nou referendum irlandez pe tema Tratatului de la Lisabona, actul constituţional care reformează instituţiile europene neputând intra până acum în vigoare din cauza opoziţiei Irlandei. Sub presiunea crizei, însă, irlandezii par să renunţe la euroscepticism, în condiţiile în care, dintre ţările din Zona Euro, cea mai grav lovită este Irlanda, cu o scădere economică de 9% de la începutul anului – dublă faţă de media europeană.
Alegerile europarlamentare vor avea loc între 4 si 7 iunie, fiecare din cele 27 de state membre ale UE stabilindu-şi data votării în acest interval. Scrutinul însoţeşte, în multe ţări europene, scrutinuri cu o puternică semnificaţie internă, la care e de aşteptat ca partidele la putere să primească un vot de blam. Belgienii, de exemplu, îşi vor desemna, în 7 iunie, reprezentanţii nu doar în Parlamentul European, ci şi în consiliile regionale. În Bulgaria, europarlamentarele deschid campania pentru Parlamentul naţional, ai cărui membri vor fi desemnaţi la 5 iulie. Şi cehii îşi vor alege deputaţii în octombrie, în vreme ce islandezii au avut deja alegeri anticipate. În Germania, 2009 a fost numit an super-electoral, deoarece pe lângă alegerile la nivelul unor landuri, la 23 mai vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar la 27 septembrie cele pentru Bundestag – parlamentul federal. Tot în septembrie vor fi alese şi Parlamentele norvegian şi portughez. Irlanda va organiza, la 5 iunie, atât alegeri locale, cât şi pentru Parlamentul European. Italienii vor fi chemaţi, în iunie, la urne, pentru alegerile europarlamentare, municipale şi regionale, care vor fi organizate simultan în zilele de 6 şi 7 iunie, şi, ulterior, în cadrul unui referendum pentru modificarea legii electorale, iniţiat de Partidul Democratic, de stânga, aflat în opoziţie, care doreşte instaurarea unui regim bipartid într-o ţară renumită pentru instabilitatea sa guvernamentală. Lituanienii şi-au ales, zilele trecute, şeful statului în persoana comisarului european pentru Buget şi Finanţe. Şi luxemburghezii vor fi printre europenii care îşi vor desemna deodată europarlamentarii şi membrii Parlamentului naţional. Românii vor fi chemaţi la urne pentru alegerea şefului statului cel mai târziu la sfârşitul lunii noiembrie, data prezidenţialelor trebuind anunţată cu cel puţin 45 de zile înainte de vot. Şi ucrainenii îşi vor alege preşedintele la sfârşitul acestui an, în timp ce macedonenii şi slovacii şi-au decis deja şefii de stat în primele luni din 2009.

Aşadar, este un an electoral de la un capăt la altul al Europei. După cum efectele crizei închid fabrici şi magazine, lasă pe drumuri milioane de europeni şi scot oamenii în stradă, în proteste tot mai violente, la fel impactul recesiunii va cântări greu la punerea ştampilei pe buletinul de vot. Aşa cum arată deocamdată sondajele, cele mai avantajate se pare că vor fi formaţiunile radicale.

Dupa doua trimestre de scadere economica, Romania a intrat oficial in recesiune. In comparatie cu primul trimestru al anului trecut, economia romaneasca s-a contractat cu 6,4% – cu doua procente peste media europeana si peste estimarile Fondului Monetar International, care preconiza pentru tara noastra o scadere de 4,1% in acest an.

Confirmarea caderii economice vine in timp ce unii oficiali romani ne asigura ca se intrevad sperante de redresare. La inceputul acestei luni, insa, Comisia Europeana a confirmat ca Europa este mult mai grav afectata de criza decat se crezuse initial. In ianuarie, fusese prognozata, pentru acest an, o scadere economica in Zona Euro de 2%. Un raport dat publicitatii zilele trecute de catre Comisie arata ca media pentru 2009 – atat pentru cele 15 state ce au euro ca moneda oficiala, cat si pentru ansamblul celor 27 de state ale UE – va fi de 4%, asadar o scadere economica de doua ori mai grava.  

In ceea ce priveste Romania, Comisia Europeana a revizuit prognoza de somaj pentru 2009, la 8%, de la 7% cat apreciase in ianuarie. Daca se va adeveri aceasta crestere a ratei somajului, la sfarsitul anului aproximativ 800.000 de romani vor fi someri, de doua ori mai multi decat la finele lui 2008. Exista, insa, o estimare si mai pesimista: presedintele executiv al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania avertiza, recent, ca numarul somerilor s-ar putea tripla in urmatoarele opt luni. Acest lucru ar insemna trecerea la rata somajului cu doua cifre – o conditie enuntata, duminica, de presedintele Traian Basescu pentru a renunta sa mai candideze in toamna, din cauza efectelor sociale prea grave ale crizei.

Conform datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati in aprilie in Romania era de 517.000, ceea ce inseamna o rata de 5,7%, fata de 3,9%, cat era cu un an in urma. Sub media nationala se afla municipiul Bucuresti (cu 1,8% rata somajului) si 18 judete, printre care si Bihorul, cu 3,9% someri. La polul opus se afla Harghita, Hunedoara, Gorj, Covasna, Galati, Dolj, Alba, Teleorman si Mehedinti, cu un somaj peste 8%, recordul negativ fiind atins de Vaslui – 12%.

La nivelul Uniunii Europene, rata somajului era in martie de 8,3%, fata de 6,7% in primavara lui 2008, ceea ce inseamna patru milioane de someri in plus in decursul ultimelor 12 luni, potrivit datelor Eurostat – Oficiul Statistic al Comunitatilor Europene, care a anuntat ca din cele 20 de milioane de someri din UE, 14 milioane traiesc in tarile din Zona Euro. Pana in 2011, potrivit estimarilor Comisiei Europene, rata somajului in UE se va ridica la 11%.

Asadar, fata de media europeana, Romania se afla, deocamdata, intr-o situatie buna. Se poate si mai bine: Olanda are un somaj de 2,8%. Dar se poate si mult mai rau: in ultimul an, somajul in Spania aproape s-a dublat, ajungand la recordul european de 17,4%. Foarte afectate de efectele economice si sociale ale crizei sunt si tarile baltice, unde numarul celor fara loc de munca a crescut de 3-4 ori in comparatie cu aprilie 2008, ajungand la peste 16% in cazul Letoniei.

De altfel, Letonia este tara din UE cu recesiunea cea mai accentuata, economia sa scazand cu 28,7% in ultimul trimestru. “Tigrul baltic” – cum a fost supranumit acest stat pentru cresterea economica din ultimul deceniu, din care timp de patru ani consecutiv cu peste 10% – e in pragul falimentului. Salariile bugetarilor au fost reduse cu o cincime, alocatiile mamelor si copiilor vor fi micsorate de la 1 iulie si se discuta despre diminuarea pensiilor, in conditiile in care, luna viitoare, Letonia va intra in incapacitate de plata daca nu-si va putea achita rata de un miliard de euro catre creditorii internationali. Dar plata datoriei nu va fi posibila fara sprijinul FMI, care conditioneaza sprijinul de reducerea si mai mare a cheltuielilor publice. Un lucru greu de pus in practica intr-o tara in care strangerea dureroasa a curelei si protestele de strada ce au urmat au dus la caderea guvernului in februarie.

Din cauza crizei, tot mai multi barbati americani apeleaza la medici pentru vasectomie si tot mai multe femei ramase fara serviciu se indreapta spre cluburile de striptease sau ajung sa joace in filme pentru adulti.

O clinica din Cleveland, de exemplu, raporteaza o crestere cu 75%, in ultimele luni, a cererilor barbatilor de sterilizare permanenta. Majoritatea lucreaza in industria financiara, zona de unde a rabufnit criza. Renuntarea la posibilitatea de a mai avea copii este determinata de costurile mari pe care acestia le-ar presupune intr-o vreme foarte nesigura, iar graba este dictata de existenta, inca, a locului de munca si, implicit, a asigurarii medicale care sa acopere din costul operatiei.

La randul lor, foste functionare din mari companii americane, multe cu studii universitare, devenite somere, sunt atrase de perspectiva castigului rapid si a programului flexibil din industria pentru adulti. Chiar daca afacerile cu filme si reviste porno si cluburi de streaptease au fost afectate si ele de criza, incasarile scazand cu aproape o treime, domeniul ramane unul tentant in lipsa de alternative. Desi, dupa cum recunosc multe din noile dansatoare si actrite, adaptarea la specificul acestei lumi este dificila si au fost nevoite sa recurga la droguri si alcool pentru a face fata socului initial.

Sunt doar doua situatii in care ajung unii americani, in ultima perioada, din cauza crizei economice. Potrivit altor stiri recente, somerii in varsta recurg in numar tot mai mare la operatii estetice pentru a putea concura cu cei tineri pe piata muncii, schimburile in natura, intermediate in special pe Internet, castiga tot mai mult teren pentru a economisi bani, iar la New York, persoane disponibilizate au participat la Jocurile Olimpice ale Somerilor, pentru a scapa de depresia concedierii. Tot in cel mai mare oras al lumii, primarul a anuntat ca e silit sa renunte la 7000 de angajati municipali, pentru a evita falimentul primariei. La randul lor, autoritatile a sapte din cele 36 de state americane in care e in vigoare pedeapsa cu moartea au anuntat ca analizeaza posibilitatea renuntarii la aceasta, din cauza costurilor foarte mari: procedurile de apel complexe si de durata in cazul condamnatilor la moarte fac ca statul sa cheltuie peste un milion de dolari pentru fiecare individ ajuns in aceasta situatie.

Efectele crizei se manifesta, insa, de la un capat la altul al planetei: japonezii se sinucid in numar tot mai mare din cauza dificultatilor financiare, astfel incat rata suicidului a ajuns dubla fata de media globala, sindicatele franceze scot tot mai des milioane de oameni in strada, iar la Luxembourg, marti, o mie de angajati din Belgia si Franta au atacat sediul Arcelor Mittal, nemultumiti de restrangerea dramatica a activitatii celui mai mare producator de otel din lume, care controleaza si combinatele de la Galati si Hunedoara. Demonstratiile masive, unele violente, din Franta, Turcia, Spania, Germania si alte tari, organizate de 1 Mai, vorbesc de la sine despre starea de spirit a oamenilor nemultumiti de concedieri si de scaderile salariale. In schimb, in Romania, unde miscarea sindicala este strict afacerea profitabila a liderilor, micii si berea au ramas simbolurile sindicalismului si spiritului civic aflate de mult in amortire.

Cea mai buna sinteza a realitatii din care fac parte secventele amintite o realizeaza, insa, cifrele. Ca in orice serial care se respecta: va urma.  

Plenul Parlamentul European a adoptat azi, cu o larga majoritate (467 voturi pentru, din 512 exprimate), Rezolutia referitoare la situatia din Republica Moldova, documentul fiind sustinut de principalele grupuri politice. Iata cateva fragmente:

Parlamentul European

• condamnă cu fermitate campania amplă de hărțuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegerile parlamentare;
• îndeamnă autoritățile moldovene să înceteze de îndată orice arestări ilegale și să conducă țara în conformitate cu angajamentele și obligațiile internaționale asumate, în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului;
• se declară profund îngrijorat de arestările ilegale și arbitrare și de numeroasele încălcări ale drepturilor omului ale persoanelor arestate, îndeosebi în ceea ce privește dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus abuzului fizic, tratamentele inumane, de tortură sau punitive, dreptul la libertate și la securitate, dreptul la justiție și dreptul la libertatea de adunare, de asociere și la liberă exprimare, precum și de faptul că aceste abuzuri continuă;
• insistă ca toți cei ce s-au făcut răspunzători de brutalitate și violențe îndreptate împotriva persoanelor reținute să fie aduși în fața justiției; insistă, de asemenea, ca constatările comisiei de anchetă să conducă la o reformă veritabilă a sistemului judiciar și a forțelor de poliție din Republica Moldova;
• solicită lansarea unei investigații speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor ce au urmat alegerilor, precum și în cazul tuturor acuzațiilor de viol sau rău tratament în timpul detenției, și a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru și a lui Gabriel Stati;
• condamnă campania de hărțuire lansată de autoritățile moldovene împotriva jurnaliștilor, a reprezentanților societății civile și ai partidelor din opoziție, îndeosebi arestarea și expulzarea jurnaliștilor, întreruperea accesului la pagini de internet și la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice și blocarea accesului la mass-media publice al reprezentanților opoziției;
• deplânge ferm decizia autorităților moldovene de extrădare a ambasadorului român și de introducere a obligativității vizelor pentru cetățenii acestui stat membru al Uniunii Europene; insistă asupra faptului că discriminarea cetățenilor UE pe baza originii lor naționale nu este acceptabilă și solicită autorităților moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetățenii români;
• observă că acuzațiile conform cărora un stat membru al UE ar fi fost implicat în evenimentele ce au avut loc par nefondate și nu au fost dezbătute sau reluate în reuniunile Delegației ad-hoc în Republica Moldova;
• solicită dovezi clare și substanțiale în sprijinul oricăror acuzații lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acțiuni criminale ale protestatarilor și implicarea unor guverne străine;
• deși condamnă toate actele de violență și vandalism, consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale și drept un „complot anticonstituțional”; consideră că protestele pașnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituțiile publice și de insatisfacția cu privire la situația socială și economică din Republica Moldova;
• reafirmă importanța independenței sistemului judiciar și a mass-mediei și solicită luarea de măsuri suplimentare pentru a garanta independența editorială a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova și încetarea oricărei intimidări a canalului ProTV și a oricăror amenințări în ceea ce privește prelungirea licenței acestuia, precum și a îmbunătățirii considerabile a legii electorale moldovene drept elemente esențiale pentru viitoarele procese electorale și pentru consolidarea democrației în Republica Moldova;
• deplânge faptul că guvernul moldovean nu a făcut nici un efort pentru a facilita votul cetățenilor moldoveni care trăiesc în străinătate, în concordanță cu sugestiile Comisiei de la Veneția; solicită autorităților moldovene să adopte măsurile necesare pentru ca aceste deziderate să fie îndeplinite în timp util;
• invită Comisia să garanteze că finanțarea UE de care beneficiază Republica Moldova în domeniul drepturilor omului și al libertăților fundamentale are o rază mai largă de acțiune, în special prin utilizarea deplină a instrumentului european pentru democrație și drepturile omului și a dispozițiilor PEV; solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernanțe și dezvoltării democratice;
• subliniază încă o dată că Uniunea Europeană trebuie să facă tot ceea ce îi stă în putință pentru a oferi poporului moldovean un viitor cu adevărat european; îndeamnă insistent toate forțele politice din Republica Moldova și partenerii Moldovei să nu profite de actuala stare de instabilitate pentru a abate Moldova de pe drumul său către Europa.

Ben-Oni Ardelean a fost, pentru majoritatea, pana acum, doar un nume exotic, inexplicabil prezent pe locul 6 pe lista PNL, in dauna unor nume mult mai cunoscute, precum Adrian Cioroianu si Daniel Daianu. “Cotidianul” de astazi spulbera misterul, intr-un articol dedicat singurului reprezentant al cultelor evanghelice din Romania in cursa pentru Parlamentul European.

“Reprezentanţii cultelor evanghelice ţin foarte mult să aibă un reprezentant în Parlamentul European şi, din acest motiv, vor veni foarte multe voturi spre PNL. Vor veni voturi chiar şi din partea reprezentanţilor cultelor evanghelice care la alegerile locale şi parlamentare din 2008 au votat pentru candidaţii altor partide. Dacă eu aduc în jur de 500.000 de voturi, adăugate la alte 5 – 600.000 de voturi ale electoratului captiv al PNL, scorul electoral va fi peste 25% şi atunci vom fi opt europarlamentari, cu doi mai mult decât acum“, explica chiar Ben-Oni Ardelean calculele care stau la baza desemnarii sale pe o pozitie eligibila.

Avand  in vedere ca prezenta la urne va fi de circa 20%, conform estimarilor, adica aproximativ 3,5 milioane de votanti, segmentele disciplinate de electorat, cum sunt minoritatile etnice si religioase, vor avea un cuvant greu de spus.  Sa nu uitam ca urmeaza alegerile prezidentiale… Si ca, in 2004, Traian Basescu l-a invins pe Adrian Nastase la o diferenta de nici 250.000 de voturi…

In aceste conditii, strategia liberalilor nu e rea deloc, cu atat mai mult cu cat ea dauneaza PD-L. Hunedoreanul Ben-Oni Ardelean a fost, pana anul trecut, membru al PD-L, partid care a beneficiat, mai ales in Timis, Arad, Hunedoara si Bihor, de voturile importantelor comunitati neoprotestante. Tot “Cotidianul” scrie ca, din cei minim 9 parlamentari alesi in 30 noiembrie 2008, apartinand cultelor evanghelice, 6 sunt ai PD-L si 2 ai PNL.

La Hunedoara, candidatul liberal neoprotestant a castigat, anul trecut, Primaria in fata edilului PD-L in functie, iar la Oradea, Ilie Bolojan (PNL) a beneficiat de suportul lui Radu Tarle, devenit si el presedintele Consiliului Judetean Bihor, dupa patru ani in Senat drept rasplata din partea PD pentru sustinerea cu succes, in 2004, a candidatului sau, Petru Filip, la Primarie. In schimb, la Arad, PD-L si-a pastrat titularul la Primarie, coincidenta sau nu, Gheorghe Falca apartinand si el unui cult neoprotestant.

O perspectiva interesanta, asadar, asupra hartii electorale si confesionale a Romaniei… Si o lectie despre unitate.

Sondajul INSOMAR a starnit comentarii mai ales cu privire la procentele partidelor si ale liderilor politici si mai putin referitoare la starea de spirit a romanilor, asa cum reiese ea din cifrele prezentate, cifre care explica foarte precis pozitionarea peste pragul electoral a unor candidati initial cotati cu sanse infime si caderea in gol a unor politicieni la capitolul incredere.

53% dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita, circa 85% cred ca situatia de pe piata muncii e mai rea fata de acum un an si cam tot acelasi procent apreciaza ca situatia economica a Romaniei s-a degradat in cursul ultimului an. 55% constata ca familiile lor au o situatie financiara mai proasta in comparatie cu cea din urma cu un an si aproximativ in aceeasi pondere romanii privesc cu pesimism urmatoarele trei luni.

In aceste conditii, nu e de mirare ca PRM era cotat cu 5% inca inaintea arestarii lui Gigi Becali si a anuntarii tandemului Vadim-Becali drept locomotiva PRM la europarlamentare. Avand in vedere modul in care a decurs intregul circ al incarcerarii lui Gigi Becali si motivele ridicole ce stau, oficial, la originea intregului scandal, e de asteptat ca fiecare zi petrecuta in arest de Becali sa imbogateasca zestrea electorala cu care acesta a intrat in PRM.

A devenit un cliseu ca unificarea PD si PLD si rezultatele ulterioare ale PD-L demonstreaza ca 1+1 nu fac intotdeauna 2 in politica. In acest caz, insa, nici nu mai conteaza cele doua procente cu care era creditat PNG, pentru ca subiectul in propozitie este strict Gigi Becali, nu ceata de anonimi incolonati in urma  sa. In plus, iata ca PRM, in ciuda lunilor de zile in care a fost tratat ba cu indiferenta, ba cu ironie, incepuse deja, inca inaintea cazului Becali, sa capitalizeze intentii de vot de pe urma efectelor crizei. In 2000, PRM a obtinut o cincime din voturi si Vadim a intrat in turul doi al prezidentialelor, avantajati de situatia critica de la finalul mandatului Constantinescu si al guvernarii ce avea Conventia Democrata la timona. Precedentul, nemultumirea populatiei, scandalul arestarii lui Gigi Becali si vocalele prezente din capul listei PRM pentru europarlamentare sunt tot atatea argumente pentru care estimarea lui Becali privind cele 10 procente ale PRM la europarlamentare nu e deloc de luat in ras.

Daca PRM musca, dupa parerea mea, atat din voturile PSD, cat si ale PD-L, Elena Basescu e clar ca rupe doar din electoratul PD-L. Cu 6% in acest sondaj, fata de 2,5% cat ar avea nevoie pentru a intra in Parlamentul European ca independent, fiica presedintelui are mandatul asigurat, cu atat mai mult cu cat masinaria de partid lucreaza in parte pentru ea, mai pe dos sau, precum Elena Udrea, mai pe fata, iar presa si-a mutat reflectoarele dinspre ea. Un scor dublu fata de necesar al Elenei Basescu, de una singura, ar reprezenta confirmarea faptului ca numele Basescu in sine atrage inca indeajuns de multe voturi, indiferent de purtator.

In rest, celelalte rezultate indicate pentru partidele parlamentare sunt previzibile: PD-L ar urma sa obtina la europarlamentare 33% din voturi, PSD+PC 31%, PNL – 15%, iar UDMR 7%. De observat doar ca liberalii au scazut de cand au trecut in opozitie si spectaculoasa crestere a increderii in Crin Antonescu nu se resimte, inca, in eventualul scor al partidului.

Liderul liberal este singurul politician in ascensiune, dublandu-si increderea populatiei fata de luna ianuarie, in urma alegerii sale in fruntea PNL si a manifestarii explicite a intentiei de a candida la prezidentiale in toamna.

Primul pe toboganul increderii cetatenilor este premierul Emil Boc, care a pierdut de la inceputul anului aproape 20%, ajungand la 28%. Urmatorul in clasamentul declinului este Traian Basescu, care a coborat cu 14,3%, dar se afla inca in fruntea clasamentului increderii in politicieni cu 43 de procente. Sorin Oprescu a pierdut 13,8%, bucurandu-se inca de increderea a 36% din romani, Mircea Geoana a scazut de la 41% la 31%, iar Theodor Stolojan de la 29% la 21%.

Morala acestor cifre e clara: guvernarea intr-o alianta impotriva naturii, in vreme de criza, erodeaza galopant, creand teren propice unor proiecte politice inedite. Este un lucru pe care l-au inteles rapid si personaje ca principele Duda si Ioan Talpes, gata sa intre in cursa prezidentiala nu visand la victoria finala, ci incercand sa-si consolideze pozitiile si gradul de utilitate in fata centrelor de putere aflate in competitie.

Doar aproximativ jumatate dintre americani considera capitalismul mai mult decat socialismul. Un sondaj efectuat in SUA arata ca 1 din 5 americani apreciaza socialismul ca fiind mai bun decat capitalismul, 27% nu sunt siguri care sistem e de preferat si 53% cred ca sistemul capitalist e mai bun decat socialismul. Mai vedem peste vreun an cum se misca procentele astea. Nu face vantul cu pomul ce face criza cu omul…